Ajunul Anului Nou: tradiţii si superstiţii de care să ţii cont

Ajunul Anului Nou: tradiţii si superstiţii de care să ţii cont ajunul-anului-nou

Ajunul Anului Nou: tradiţii si superstiţii de care să ţii cont

Ajunul Anului Nou: tradiţii si superstiţii de care să ţii cont. În societățile moderne, Ajunul Anului Nou este sărbătorit în adunări sociale, în timpul cărora participanții dansează, mănâncă, consumă băuturi alcoolice și urmăresc focuri de artificii care marchează începutul noului an.

Pe 31 decembrie, în România, sătenii merg cu plugușorul din casă în casă pentru a ura lumea de Anul Nou, dorindu-le un „prosper nou an” (La mulți ani!).

Ajunul Anului Nou: tradiţii si superstiţii de care să ţii cont. În această zi se pregătesc bucate alese, băuturi pe măsura evenimentului care urmează, adică Revelionul, și se pun la punct detaliile prin care se trimit felicitări și urări. În diferite zone ale României se practică jocuri cu măști (dansul mascaților) sau se cântă Sorcova de unde vine și sorcovitul (agitarea unei baghete pentru urări), unde se urează ca anul ce vine să fie mai bogat și mai norocos. Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.

Ajunul Anului Nou: tradiţii si superstiţii de care să ţii cont. Ajunul Anului Nou va fi mai lung cu o secundă. Țările care utilizează Timpul Universal Coordonat (UTC) vor adăuga o secundă intercalată, numită și secundă bisectă, în timpul numărătorii inverse din noaptea dintre ani, ceea ce va face ca ultimul minut din 2016 să aibă 61 de secunde. În cazul altor state, ora va fi determinată după fusul orar raportat la UTC.

Saltul de o secundă se introduce în UTC la sfârșitul lunilor decembrie sau iunie, după analizarea cu cea mai mare precizie a neregularităților vitezei de rotație a Pamântului. Ceasurile atomice nu își modifică ritmul de funcționare, fiind capabile să mențină timpul perfect pentru 300 de milioane de ani, fără să se abată cu o secundă.

Această ajustare este necesară deoarece viteza de rotație a Pământului nu este constantă — uneori aceasta este mai accelerată, alteori mai lentă, însă per total manifestă o încetinire cu aproximativ două miimi de secundă în fiecare zi — din cauza unor factori printre care se numără efectul forțelor gravitaționale exercitate de Lună și Soare, ceea ce prelungește în mod imperceptibil zilele pământenilor. Ca urmare, timpul astronomic — durata unei zile pe Pământ — se desincronizează treptat în raport cu timpul atomic — măsurat de aproape 400 de ceasuri atomice amplasate în mai multe locuri pe glob.

Spam blocat