Avertisment dur. Marea Mediterană devine o mare de plastic

Avertisment dur. Marea Mediterană devine o mare de plastic Avertisment dur. Marea Mediterană devine o mare de plastic marea mediteraneana 800x450

Marea Mediterană se transformă într-o capcană periculoasă din cauza deșeurilor din plastic. Niveluri record de poluare cu microplastice amenință speciile marine și sănătatea umană, avertizează un nou raport WWF, publicat săptămâna trecută.

Raportul WWF „Eliberarea din capcana plasticului: salvarea Mediteranei de la poluarea cu plastic”[1] oferă informații cu privire la efectele dramatice pe care le au utilizarea excesivă a plasticului, gestionarea defectuoasă a deșeurilor din plastic și turismul de masă asupra uneia dintre cele mai vizitate regiuni din lume.

Europa este al doilea generator de deșeuri din plastic din lume, după China

Folosind cele mai recente date științifice privind utilizarea materialelor plastice în Europa și numeroasele moduri în care acestea afectează viața marină, raportul prezintă în detaliu acțiunile urgente pe care instituțiile, companiile și cetățenii trebuie să le facă pentru a se asigura ca deșeurile din plastic nu ajung în mare.

Astăzi, plasticul reprezintă 95% din deșeurile care plutesc în Marea Mediterană și care acoperă plajele sale. Majoritatea acestor materiale plastice sunt deversate în mare de către Turcia și Spania, urmate de Italia, Egipt și Franța, în timp ce milioanele de turiști care vizitează regiunea sunt responsabili pentru o creștere cu 40% a deșeurilor din plastic in mare, în fiecare vară.

Marea Mediterană reprezintă 1% din apa de pe Terra, dar înregistrează 7% din poluarea globală cu microplastice

Deșeurile mari din plastic rănesc, sufocă și ucid adesea animalele marine, inclusiv speciile protejate și pe cale de dispariție, cum ar fi țestoasele de mare și focile monah. Între 70.000 și 130.000 de tone de microplastice și 150.000-500.000 de tone de macroplastice (echivalentul a 66.000 de camioane de gunoi din materiale plastice) se aruncă în Marea Mediterană și alte mări europene în fiecare an. Însă microplasticele – fragmente mai mici de 5 mm – au atins un nivel record de concentrație, de 1,25 milioane de fragmente pe km2 în Marea Mediterană, de aproape patru ori mai mare decât în ​​ „insula din plastic” găsită în Oceanul Pacific de Nord. Prin intrarea în lanțul alimentar, aceste fragmente amenință un număr tot mai mare de specii de animale, precum și oamenii. Se estimează că 18% din populațiile de ton și pește spadă au plastic în stomac, cel mai adesea celofan sau PET. De asemenea, fragmente de plastic au fost găsite și în stomacul a 90% dintre păsări.

Pierderi de  61,7 milioane de euro anual, la nivelul UE

Poluarea cu plastic poate afecta sectoarele economice cheie din Marea Mediterană, în special pescuitul și turismul. Se estimează că deșeurile marine aduc flotei UE un prejudiciu de  61,7 milioane de euro în fiecare an prin reducerea capturilor de pește, deteriorarea navelor sau reducerea cererii de fructe de mare, oamenii fiind din ce în ce mai preocupați de calitatea peștelui și a fructelor de mare.

Potrivit raportului, întârzierile și lacunele din gestionarea deșeurilor din plastic în majoritatea țărilor mediteraneene sunt printre cauzele principale ale poluării cu plastic. Din cele 27 de milioane de tone de deșeuri de plastic produse în fiecare an în Europa[2], doar o treime este reciclată; jumătate din toate deșeurile de plastic din Italia, Franța și Spania ajung la gunoi. Materialele plastice reciclate reprezintă în prezent doar 6% din cererea de materiale plastice din Europa.

WWF solicită guvernelor, companiilor și cetățenilor să adopte o serie de măsuri pentru reducerea poluării cu materiale plastice în mediile urbane, de coastă și marine în Marea Mediterană, dar și la nivel global.

Printre acestea, se numără:

  • adoptarea unui acord internațional cu efecte legale pentru eliminarea deversării de materiale plastice în oceane, susținut de obiective naționale puternice de a atinge obiectivul ca 100% din deșeurile de plastic să fie reciclate și refolosibile până în 2030 și interdicții naționale pentru articole de plastic de unică folosință, cum ar fi pungile.

 

  • un apel către companii de a investi în dezvoltarea unor soluții noi pentru utilizarea mai eficientă și durabilă a materialelor plastice.

 

„Poluarea cu plastic este prea răspândită pentru a fi rezolvată de un singur continent, de un singur guvern sau de un singur sector industrial și ne afectează pe toți. Doar acționând împreună putem să ne eliberăm oceanele, râurile, orașele și viețile de materialele inutile din plastic „, a concluzionat Giuseppe Di Carlo, Director, WWF Mediterranean Marine Initiative.

Spam blocat