România are cel mai mare procent de mame adolescente din UE

Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, ţară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre: datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani. Situaţia este cu atât mai critică, cu cât mai puţin de două procente dintre acestea spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvaţi Copiii România.

Analiza privind condiţiile de viaţă, locuire şi stare de sănătate a gravidelor, copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice şi lansată în 7 iulie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvaţi Copiii România şi Administraţia Prezidenţială, relevă câteva aspecte cronice şi cu repercusiuni sociale. Astfel:

– Sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială.

– 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.

– Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.

– Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.

– La nivelul întregului eşantion, doar 1/3 dintre respondenţi afirmă că au grup sanitar în locuinţă, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.

– Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.

„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecinţe care privesc atât siguranţa şi bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă şi nou-născutul, cât şi societatea în ansamblul ei.

Statutul social vulnerabil al acestor mame este moştenit de copiii lor şi suntem în faţa unui cerc vicios pe care nu îl putem depăşi fără politici publice focusate şi cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Rezultatele discuţiilor din cadrul mesei rotunde din 7 iulie vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătăţirea sănătăţii gravidelor, mamelor şi copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum şi îmbunătăţirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuţilor prematuri.

„Prevenirea maternităţii timpurii şi a consecinţelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educaţie pentru Sănătate, cât şi îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale.
Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile şi fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de ţara noastră, pentru îmbunătăţirea vieţii copilelor condamnate la o maturizare bruscă şi schimbarea destinului nou-născuţilor”, a declarat Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică.

Organizaţia Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenţi sociali, mediatori sanitari), lucrează pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a mamelor şi copiilor cu vârsta sub 5 ani, din 59 de comunităţi rurale dezavantajate din ţară.

Astfel, prin dezvoltarea unui model integrat de intervenţie comunitară, un număr de 46.595 de gravide, mame tinere şi copii au beneficiat de susţinerea Salvaţi Copiii. Anual, organizaţia oferă sprijin pentru 7.500 de beneficiari din 42 de comunităţi defavorizate, dintre care 2.500 copii 0-5 ani, 2.000 mame tinere (133 sub 18 ani), 500 de gravide (90 sub 18 ani) şi 2.500 de adolescenţi şi părinţi.

Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul naşterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de naşteri la minore sub 15 ani şi de 16.831 de naşteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.

Prin comparaţie, state ca Danemarca, Slovenia şi Luxemburg înregistrează sub 50 de naşteri anual la mame sub 18 ani. Există şi trei ţări europene – Finlanda, Danemarca şi Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.

Dincolo de vulnerabilităţile sociale, problema mamelor minore are consecinţe pe termen lung atât asupra mamei, cât şi asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea şi problemele asociate – până la cele psiho-sociale.

În România, rata mortalităţii infantile a fost de 6,2 la mia de născuţi vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă faţă de media Uniunii Europene (3,5 la mie).

Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalităţii infantile (la mia de copii născuţi vii) s-au înregistrat în judeţele:

– Tulcea – 15.6 la mie

– Mehedinţi – 11.7 la mie

– Constanţa – 9.5 la mie

– Vrancea – 9.3 la mie

– Mureş – 9 la mie

O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii şi prin dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante.

În nouă ani de campanie, Salvaţi Copiii a dotat 96 de maternităţi, în 41 de judeţe ale ţării, cu 630 de echipamente medicale, pentru salvarea a 72.000 de prematuri.